Ameţita
mai 13, 2008
A venit timpul sa va vorbesc despre persoana cea mai draga mie. “Ea”, sa ii spunem asa.Nu, nu am nimic cu Ea, da, imi place, dar nu asa cum credeti voi.
Ea e întotdeauna acolo pentru mine.Nu contează ora, nu contează motivul, nu contează nimic, contez eu.de ce e Ea aşa de speciala? M-am gândit mult care ar fii motivul principal dar nu am ajuns încă la o concluzie.Cert este ca nu pot să imi imaginez propria existenta fără Ea.Imi oferă tot ce am nevoie, e lângă mine la bine, dar mai ales la rău, mă sprijină in toate proiectele mele, oricât de nebuneşti ar fi, e umărul pe care plâng, mâna pe care o ţin când zâmbesc si căldura Ei mă protejează mereu. Imi amintesc de ziua in care m-am hotărât să schimb lumea. Toţi cei din jur au râs cu lacrimi.Ea s-a apropiat si mi-a spus: “Hai să o schimbăm împreună”. Parcă mi se deschideau porţile raiului. Si atunci când dădeam greş nu mă certa, nu se supăra, doar imi arăta calea cea buna. Aud si acum râsetele Ei la stângacia mea in arta vieţii…
Si atunci când s-a ivit ocazia să ii înapoiez atâta fericire ce mi-a adus…
Uite aşa începe.Am văzut o pată de culoare pe faţa Ei când a ridicat prima oara ochii către mine.Era ceva straniu pentru ca toate privirile care mi-au fost aruncate pana atunci nu conţineau atâta linişte. M-am împiedicat instantaneu. Si am căzut in cea mai frumoasă poveste. Se grăbea către necunoscut si mi-a cerut îndrumări.I-am zis ca pot să ii fac companie până acolo. A surâs şi de atunci necunoscutul e al nostru.
De ce am intitulat postul asta “Ameţita” ? Pentru că o caracterizează. Cred ca dacă nu ar avea capul lipit de corp l-ar pierde.Sau şi mai bine, l-ar uita pe undeva. Joia trecuta si-a pierdut buletinul, ieri au sunat-o să vină să il ridice, cineva il înapoiase.Da, am uitat să menţionez că pe cât e de ameţită atât e de norocoasă.Are prostul obicei de a tine totul in buzunarul de la spate.Cineva a bătut-o pe umăr să o întrebe dacă banii care au căzut sunt ai Ei…Eu l-as fii bătut pe tip,nu a văzut ca erau aproape 20 €??!! (hai să ne dam internaţionali). Când si-a uitat mobilul m-au sunat pe mine (sunt primul nume din agenda) să venim să il recuperăm.
Ea e specială.Numai Ei i se întâmplă lucrurile astea. Culmea e ca i se întâmplă atâtea…
To be continued…
1.
ametzitul | mai 13, 2008 at 3:38 pm
m-am speriat, credeam că-i o postare despre nevastă-mea…
2.
m1sssunshin3 | mai 13, 2008 at 4:00 pm
HaHa…Deci se trage din familie…:-)